Psihologie Si Pseudopsihologie
PSIHOLOGIE SI PSEUDOPSIHOLOGIE
Alaturi de psihologia simtului comun si psihologia stiintifica o a treia arie de preocupari care incearca sa descrie, sa explice si sa faca predictii este pseudopsihologia.
Pseudopsihologie este un sistem nonstiintific care numai aparent este similar cu psihologia, deci nu are baza stiintifica. Descrierile, explicatiile si predictiile lor nu pot fi testate, fie – atunci cand sunt testate – se dovedesc nefundamentate. Exemplu tipic este astrologia – o pseudopsihologie - care utilizeaza pozitia stelelor si planetelor la data nasterii persoanei pentru a dscrie, explica si prognoza comportamentul acesteia.
Cercetarile stiintifice au demonstrat in mopd repetat ca astrologia nu are valoare stiintifica. Astfel, predictiile astrologice au succes numai atunci cand sunt atat de vagi incat exista garantia virtuala ca asa se va intampla (“banii vor fi probabil o sursa de preocupari pentru dumneavoastra in aceasta luna”). predictiile mai specifice (“veti castiga mai mult in octombrie si mult mai putin in decembrie”) rareori se realizeaza. Succesul astrologiei deriva din simplitatea demersului si caracterul vag al predictiei.
1. PROGRESUL CERCETARII IN PSIHOLOGIE.
Scopul cercetarii psihologice este sa intelegem de ce, adica sa explicam, pe aceasta baza ajungand la predictii.
La momentul ideal, psihologii realizeaza acest lucru prin dezvoltarea unei teorii psihologice. Desi vom reveni, o teorie este un set de principii explicative utilizate pentru a da sens si a integra o suma de rezultate empirice. Se mai utilizeaza termeni ca model, analiza, perspectiva, abordare si chiar ipoteza.
Teorie = un set coerent de idei care ajuta in explicarea observatiilor si evaluarea predictiilor. O teorie are ipoteze, enunturi care pot fi testate pentru a determina corectitudinea lor (Simons si colaboratorii, 1994)
= o constructie ideala / conceptuala care incearca sa organizeze si sa exploreze anumite aspecte ale ambiantei. Din aceasta constructie se pot deriva ipoteze testabile (Peshazur, 1991, cap.9). teoria este un cadru de referinta, pentru ca acelasi fenomen in diferite orientari teoretice poate duce la selectia unor variabile diferite, la diferente cu cane / finalizari, definiri, in masurarea variabilelor etc.
O cercetare psihologica poate fi condusa pentru descoperirea a cat mai multe fapte, dar stiinta moderna avanseaza daca reusim sa descriem cat mai multe fapte, complexitatea lumii naturale in termenii a cat mai putine principii fundamentale (Gribbin, Rees, 1990, p.3).
In psihologie, teoria serveste le / are doua scopuri (functii):
• ea trebuie sa fie capabila sa explice cat mai multe fapte;
• ea trebuie sa permita cercetatorilor sa elaboreze predictii asupra a ceea ce se va intampla in noi situatii.
Scopul multor cercetari psihologice este de testa predictiile utilizand metode stiintifice.
Predictiile sunt adesea prezentate in forma ipotezelor care sunt afirmatii despre relatia cauzala dintre fenomene particulare, in alte cuvinte, se refera la relatia cauza – efect, la felul in care un fenomen il afecteaza pe celelalt. In sens larg, toate cercetarile psihologice sunt realizate pentru a vedea daca o ipoteze particulara este adevarata sau falsa. Adesea, aceste ipoteze sunt derivate din teoria psihologica.
Avantajul de a avea o teorie este acela ca ne spune unde sa cautam pentru evidenta, confirmare, explicatie. Datele empirice sustinastfel teoria.
• Progresul in psihologie se face numai colectand evidente care sustin o teorie sau o ipoteza, ci si evidente care o contrazic. Cand o teorie este contrazisa (“falsification” sau “refutation”, Popper, 1968) ea este respinsa sau redefinita.
• O a treia cale, modalitate prin care psihologia progreseaza este supunerea la test )proba), teoria respectiva trebuind sa explice de ce (cauza – efect) si nu doar sa descrie ce se intampla. Astfel teoria permite exprimarea proceselor, si nu doar un produs particular, un eveniment singular. [EXEMPLE]
A) Scopurile unei cercetari, cum deja am anticipat: descriere, predictie, control, explicatie.
• Descriere. Pentru un om de stiinta descrierea = enumerarea caracteristicilor unui eveniment, obiect individ, etc. Astfel , abilitatile de observare sunt esentiale pentru un psiholog. Psihologii, in traditia intelectuala a lui Fr. Bacon (1561-1626) sunt sistematici in ceea ce ei descriu. In locul unei enumerari arbitrare, ei descriu numai ceea ce este relevant pentru problema cecetata. Mai mult, in stiinta descrierile trebuie sa fie nu numai sistematice ci si precise. Descrierile precise sa fie concrete. Spunand despre cineva ca este “generos” poate fi acceptabil in conversatia cotidiana dar imprecis pentr comunicarea stiintifica. Oamenii de stiinta rezolva acest lucru utilizand definitii operationale (Kimble, 1989, in Sdarow, p. 37) care definesc comportamentele sau calitatile in termenii procedurilor utilizate pentru a le masura. Putem operationaliza “generos”= cel care da cel putin 5% din salariu pentru caritate. Sau “cel care obtine cel putin “n” puncte la testul “y”.
• Predictie. Psihologii fac nu numai descrieri ci si predictii, in forma ipotezelor privind schimbarile in comportament, experiente mentale sau procese fiziologice. O ipoteze este o predictie verificabila privind relatia dintre doua sau mai multe caracteristici. In mod uzual, ipoteze deriva dintr-o teorie care este set de enunturi ce integreaza diferite rezultate de cercetare. Teoriile ofera coerenta cercetarii stiintifice, fac din stiinte mai mult decat relatarea unor fapte izolate (Kukla, 1989, idem).
Pentru ca noi nu putem cunoaste toti factorii care afecteaza o persoana la un anumit moment dat, noi (psihologii) nu putem fi niciodata siguri de predictiile pe care le face o persoana (o campanie de asigurari face o predictie mai adevarata privind accidentele auto pentru un anumit grup de varsta decat o persoana oarecare).
• Control. Psihologii incearca sa controleze schimbarile de comportament, experiente mentale sau procese fiziologice prin manipularea facturilor care le afceteaza. Controlul este un aspect esential in realizarea experimentelor, dupa cum acestea poate imbunatati calitatea vietii. De exemplu, prin procesuri controlate putem transforma comportamente de tip A in tip B – mai putin ostile etc.
Aceasta descriere este doar o parte din referat.Pentru a vizualiza tot referatul va rugam sa-l descarcati de mai jos.
|
|
