Generare Si Degenarare In Galaxia Noastra
Referatul Nr.1 (Vechimea sistemului planetar al Soarelui)
-din ciclul Realismul Ştiinţific şi Religios
Referatul Nr.2 Creatia si Evolutia regmului animal si vegetal pe Pamint (Biologie)
Referatul Nr.3 Viata si Genotipul biofizic al modelului Om (Biologie)
Referatul Nr.4 Bazele extraterestrilor pea terra (Geografie)
Referastul Nr.5 Pioneratul si Tehnica Pioneratului Omenirii (Istorie)
Referatul Nr.6 Potopul de apa si Lumea Antica (Istorie)
Referatul Nr.7 Calendarul Biblic si Omul Prezentului (Istorie)
Referatul Nr.8 Apocalipsa Biblica si Omul viitorului (Religie)
Vă supunem atenţiei o ipoteză ca multe altele ca răspuns la întrebarea “ce a fost mai întîi?” din ciclul de referate Realismul Ştiinţific şi Religios, ca o alternativă dualistă în raport cu prăbuşirea conceptelor materialiste susţinute de şltiinţele practice şi proliferarea conceptelor idealiste cu dezvoltare mai mult dogmatică susţinute de către ştiinţele politice de la începutul mileniului III despre care se spune idealist că va fi religios sau nu va fi deloc, referat regăsit în interesul Astronomiei şi sub denumirea de Vechimea sistemului planetar al Soarelui.
A.Convenţii
Pentru a putea ridica vălul pătimaş aruncat peste cunoaştere de curentele filozofice ale vremurilor şi pentru a putea pătrunde în paralelismele dintre Creaţie, concept adoptat de filozofia Idealistă cu restrângere mai mult dogmatică în zilele noastre şi Evoluţie, concept adoptat de Filozofia Materialistă cu extindere mai mult ştiinţifică astăzi, ambele concepte descriind în fond aceleaşi evenimente petrecute pe Terra dar interpretate altfel, avem nevoie de adaptarea unui limbaj conventional necesar echivalării evenimentelor prezentate din punct de vedere dogmatic cu aceleaşi evenimente prezentate din punct de vedere ştiinţific, limbaj care să ofere o corespondenţă ad-hoc între termenii biblici şi termenii fizici, limbaj care să ofere “cheile” de descifrare si înţelegere fără polemică, a informatiilor cuprinse în textul biblic simplu sau cu trimiteri pe de o parte şi informaţiile cuprinse în textele ştiinţelor exacte pe de altă parte cu referire la aceleaşi entităţi, interpretate la nivelul de sinteză şi cunoaştere pe care l-au atins descoperirile ştiinţifice şi religioase din zilele noastre.
Echivalenţe textuale biblice şi ştiinţifice:
1) Cuvinte
EL şi CUVÎNTUL din dogmă vor avea echivalentul de ENTROPIE UNIVERSALĂ în sistemul fizic
TU şi DUMNEZEU din dogmă, vor avea echivalentul de CÂMP UNIVERSAL în sistemul fizic
SPIRIT sau DUH din dogmă devine FORTĂ în sistemul fizic
2) Expresii.
“DUMNEZEU A ZIS: “Să...” din dogmă, devine în sistemul fizic “evolutia sistemului X de la starea A la starea B”,
“DUMNEZEU A FĂCUT”, din dogmă, devine în sistemul fizic echivalentul unor acumulări cantitative
“DUMNEZEU A NUMIT”, din dogmă semnifică în sistemul fizic sfîrsitul unei evolutii
“DUMNEZEU A VĂZUT”, din dogmă, confirmă în sistemul fizic un salt calitativ
Creaţia împarte timpul Pamîntului în şapte intervale denumite dogmatic “zile” corespunzăzoare în Evoluţie unor lungi perioade de frământări geologice numite ere geologice, ultima “zi” a acestui timp aparţine istoriei Omului. Pentru simplificarea convertirii informaţiei vechi cuprinse în textului biblic în informaţii ştiinţifice noi, vom proceda astfel:
Creaţie, textul biblic -,
Interpretarea textului biblic prin similitudine cu termeni cunoscuţi ai ştiinţelor actuale şi apoi încadrarea evenimentelor asrfel interpretate în
Evoluţie, timpul geologic.
3) Sisteme de referinţă neconvenţionale
În sistemele neconvenţionale de referinţă sau scările ipotetice de raportare dimensională a realităţilor văzute şi nevăzute, cunoscute şi necunoscute pe care vi le supunem atenţiei, parametrii dimensionali ai modelelor materiale şi ondulatorii osciliează între anumite limite specifice.
a. Sistemul de referinţă fundamental sau Scara Fundamentală (SF)
Este scara care caracterizează natura ondulatorie şi starea de câmp a materiei, evenimentele din această scară stau la baza organizării realităţii în modele fundamentale ondulatorii. Câmpurile din această scară sînt definite de funcţii de serii cotangenţiale şi au lungimi de undă ca mărime de sub un Ängstrong, mai mici decît raza atomului de hidrogen. Frecvenţelor de ordinul de mărime N.1020 Hz, le vom da numele de frecvenţe de modele fundamentale, sau frecvenţe fundamentale. Similar, lungimile de undă corespunzătoare acestor frecvenţe le vom numi unde fundamentale. Frecvenţele modelelor fundamentale reprezintă "scheletul electromagnetic" al modelelor reale din celelalte scări, forma nepipăibilă a unui spaţiu cu cel puţin 5 dimensiuni, al unui fagure universal cu "găuri" de ordinul de mărime a sub un Änstrong, care se umplu după anumite legi cu corpusculi şi constituanţi elementari ai materiei. Temperatura specifică acestei scări osciliează în jurul valori de zero grade absolut, adică de -273,15oC. Ca o caracteristică de bază a Scării Fundamentale
Aceasta descriere este doar o parte din referat.Pentru a vizualiza tot referatul va rugam sa-l descarcati de mai jos.
|
|
