Conflictul Euro-dolar
Banii, moneda sau activele monetare constituie, la ora actuală, ținta mobilă a întregii omeniri. Evoluția tuturor economiilor contemporane, ca de altfel și sensul de mișcare al umanității nu par să-l contrazică absolut de loc pe legendarul de acum Karl Marx și afirmația sa: Banii apar ca fiind autoputernici motiv pentru care se confundă și în prezent avuția cu banii.
Sub o formă sau alta, banii îndeplinesc mai multe funcții, însă, prin definiție discordanța dintre cantitatea de bani aflată la un moment dat în circulație în posesia diferiților agenți economici și cantitatea de bunuri și servicii oferite pe piață reflectă, în mod diferit de la o țară la alta, puterea de cumpărare a unei monede sau alteia. Patapievici atrage atenția asupra acestui lucru Puterea de cumpărare, capacitatea de-a fi schimbați pentru mărfuri și servicii de către posesorii lor depinde nu de un act volitiv, ci este o rezultantă a raportului între cererea solvabilă și fondul de marfă și servicii disponibil pentru satisfacerea acesteia.
Keynes lansează o nouă teorie cantitativă, o formulare nouă a acesteia. Economistul de la Cambridge consideră următoarele: P nivelul prețurilor, V volumul tranzacțiilor, M volumul depunerilor la bănci provenite din venituri și v viteza de rotație a banilor ajungând la ecuația: PQ = Mv (Q volumul producției). Deosebirea esențială între ecuația lui Fisher și a lui Keynes este că: primul pune accent pe cantitatea banilor, iar al II-lea pe puterea de cumpărare a agenților economici și a populației.
Problematica se pune din punctul de vedere al valorii lor, al stabilității, fie că este vorba de euro, fie că este vorba de dolarul american. Denumirea este doar o chestiune lexicală întrucât parametrii valorici sunt cei care contează.
Aceasta descriere este doar o parte din referat.Pentru a vizualiza tot referatul va rugam sa-l descarcati de mai jos.
|
|
