Referate

Consiliile Judetene

Împartirea teritoriului Munteniei si al Moldovei în judete si tinuturi s-a facut pe timpul lui Mircea cel Batrân, în Muntenia si a lui Alexandru cel Bun, în Moldova. Pâna în aprilie 1864 acestea – judetele si tinuturile – erau simple circumscriptii teritoriale care erau administrate în numele domnitorului, de unul sau doi juzi, capitani de judete sau ispravnici, în Muntenia, si de unul sau doi pârcalabi sau ispravnici, în Moldova. Denumirile lor au evoluat în timp la ispravnici. Acestia aveau atributii militare, administrative si judecatoresti. Potrivit Regulamentelor Organice, conducatorii judetelor, în Muntenia si ai tinuturilor, în Moldova, erau ocârmuitorii care se ocupau de administrarea judetelor si a tinuturilor, pentru ca cea mai mare parte a activitatii judecatoresti a fost încredintata tribunalelor de tinuturi, în Moldova si judecatoriilor de judet în Munteni. Prin Legea pentru consiliile judetene nr. 396 din 2/14 aprilie 1864 s-a prevazut ca în fiecare judet se statorniceste un consiliu care se aduna si reprezinta interesele locale, colective si economice ale judetului. Pâna la modificarea Legii nr. 396/1864, prin Legea din 31 mai 1904, în lege nu erau cuprinse prevederi exprese care sa reglementeze personalitatea juridica a judetelor, desi aceasta rezulta implicit din întreg cuprinsul legii. Prin legea din 31 mai 1904, printre alte modificari si completari, s-a introdus un alineat nou (alin. 2) la art. 1, care prevedea ca judetul este persoana juridica. Consiliul judetean se compunea din câte doi membri trimisi de fiecare plasa. Acestia erau alesi de colegiul electoral din fiecare plasa. Ulterior modificarii intervenite prin Legea din 31 mai 1904, indiferent de numarul plaselor dintr-un judet, consiliile judetene erau alcatuite din 17 membri. Potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 396/1864, presedintele consiliului judetean se alegea de consiliul din sânul sau, iar potrivit alin .2, comisar al guvernului pe lânga consiliu este prefectul judetului. Consiliul judetean alegea o delegatie permanenta formata din 3 membri si 3 supleanti. Potrivit art. 4 delegatia permanenta functiona în lipsa consiliului, adica în perioada dintre doua sedinte ale consiliului si functiona în lipsa consiliului, adica în perioada dintre doua sedinte ale consiliului si era prezidata de prefectul judetului. Ulterior delegatia permanenta era prezidata de cel mai în vârsta dintre membrii sai.