Sticla Spumanta
Sticla spumantă reprezintă un material uşor cu pori din sticlă, unde porii sīnt amplasaţi uniform cu diametrul 0,1 5 mm dispărţiţi de pereţii subţiri. Porii īn sticlă spumantă se pot primi:
a) a introduce īn componenţă materialului de fierbere o substanţă care ajută la formarea spumei īn procesul de fierbere a sticlei;
b) topirea sticlei cu ajutorul gazelor şi aerului;
c) formarea spumei de sticlă īnmuiată sub vamm;
d) formarea spumei de sticlă formată aduce la formarea lucrurilor din spumă, de exemplu: - a rădăcinii de săpun la temperatura joacă de structură fixată aglomerīnd părţi de sticlă. Aglomerarea amestecului pulberent al sticlei cu corpuri gazoase.
Īn industrie scara sticlei spumante ca şi īn fosta URSS ca şi īn alte ţări se primesc prin metoda pulberării.
Īn dependenţă de destinaţie sīnt:
- izolaţii termice;
- absorbţia omstică;
- sticla spumantă specială.
Cel mai mult se īntrebuinţează īn construcţie numai sticla spumantă cu izolaţie termică. Aceasta se elaborează īn forma de plită cu dimensiuni 900 x 500; 500 x 500; 500 x 400 şi grosimea 100-120 mm.
Resturile ce se formează la tăierea pliţii īn forma bucăţi, se īntrebuinţează īn construcţii termoizolate. Sticla spumantă se fabrică din sticlă obişnuită cu componenţa industrială fără schimbări de căldură repezite se poate de īntrebuinţat pentru izolaţia termică a suprafeţei īncălzită pīnă la 400 grade C. Sticla spumantă uşor se dă la prelucrarea mecanică; ea se poate tăia şi găuri, ea este rezistentă la īncgheţ, chimic rezistă, nu plesneşte şi nu se īndoaie.
Sticla spumantă se īntrebuinţează īn calitate de termoizolat la pereţi şi pentru acoperirea clădirilor industriale şi civile, pentru izolarea pereţilor reci, termoizolant la producerea trubelor de canalizare. Datorită porilor de pe suprafaţa, ea foarte bine se īmbină alte materiale de construcţii, cu ajutorul lianţilor simpli ca exemplu cimentul. Cimentul trebuie de īntrebuinţat cu diferite adaose.
Īntrebuinţarea sticlei spumante īn construcţie este foarte efectivă.
Dacă comparăm sticla spumantă cu masa 200 kg/m3 şi coeficientul conductibilităţii termice 0,01 Kkal/m.c.rad ca şi o simplă cărămidă roşie, care are volumul de masă 1700 kg/m3 şi coeficintul conductiblităţii termice 0,7 k kal/m.c.grad, pentru a primi tot aceiaşi termoizolaţie ca şi sticla spumantă trebuie de 85 mai puţin ca la cărămidă. Aceasta īnseamnă că 1 m sticlă spumantă īn calitate de īncălzitor poate fi īnlocuită cu 85 m sau 20000 cărămizi. Ateunătorul sticlei spumante are o structură spongioasă preoritatea căruia este īmbinarea īntre pori (īnmuierea 50-60%). Aşa fel de sticlă spumantă īn interiorul de la 100 pīnă la 600 se īnmoaie de la 20-50% trecerea prin ea a sunetului īn interiorul de la 600-1200; de la 50 pīnă la 65%.
Sticla spumantă specială īn dependenţă de īntrebuinţarea predă diferite proprietăţi electrice şi rezistenţă.
1.2. Tehnologia producerii
Esenţa acestei metode cu praf a sticlei spumante constă īn următoarele: - la analiza materialului de sticlă şi gazelor īmpreună, ca exemplu, 100t pīnă la temperatura de 700-850 grade C razele, ce s-au format īn rezultatul de ardere sau disociaţia gazelor formate, īncepe formarea apei īnviate a sticlei. Datorită īntăririi foarte repede a sticlei la răcire, după formarea spumei cu o structură poroasă materialul se stabileşte. Sticla īntărită,cum ar fi alte materiale din sticlă, īncet se recoc. Regularea proprietăţii sticlei spumante obţine diferite proprietăţi chimice a sticlei. Cantitatea şi tipul gazelor formate şi īncă alegerea parametrelor tehnologiei minimi procesului, temperatura şi durata formării spumei, gradul de dispersie asticlei şi gazelor formate şi alte.
Aceasta descriere este doar o parte din referat.Pentru a vizualiza tot referatul va rugam sa-l descarcati de mai jos.
|
|
