Alcaloizi
Deşi acţiunea fiziologică a multor principii active din plante a fost cunoscută încă din cele mai vechi timpuri – de exemplu se ştie că opiul a fost de mult utilizat de chinezi ca somnifer – , cercetarea chimică a alcaloizilor constituie încă o preocupare a multor chimişti organicieni.
Structura complexă a alcaloizilor a îngreunat mult cercetarea lor; exista încă alcaloizi cu structura imperfect cunoscută, sau chiar necunoscută. Din această cauză, se obişnuieşte să se clasifice alcaloizii după caracterul bazic, provenienţă şi toxicitate, într-o singură clasă, deşi din punct de vedere structural, alcaloizii fac parte din clase diferite de substanţe.
Astăzi, noţiunea de alcaloizi se limitează la substanţe cu structură complexă, ce conţin azot, au caracter bazic şi sunt produse ale plantelor, mai rar ale organismului animal; au acţiune fiziologică caracteristică, mulţi alcaloizi fiind şi otrăvuri puternice.
Alcaloizii sunt foarte răspândiţi în regnul vegetal, dar în mod neuniform. Bogate în alcaloizi sunt unele plante din familia papaveraceelor (mac), rubiaceelor (copacul de chinină), solanaceelor (tutun, cartofi etc.). În aceste plante nu se găseşte o singură specie de alcaloid, ci mai multe, chiar până la 20, de obicei înrudite chimic.
Alcaloizii se pot găsi în toată planta; ei se formează în ţesuturi şi apoi se localizează în rădăcina, în fructe, în tulpină etc. În plante, alcaloizii nu se găsesc în stare liberă, ci sub formă de săruri. Acizii din plante, care neutralizează alcaloizii, sunt acizi cu structură mai complexă, cum este acidul fumaric, acidul chelidonic, acidul chinic şi alţii.
Concentraţia alcaloizilor în plante este variabilă, fiind dependentă de anumiţi factori: regiunea geografică, climă etc.
Plantele tăiate mărunt sunt tratate cu alcalii în vederea punerii în libertate a alcaloizilor din sărurile lor. Aceştia pot fi separaţi, fie prin extracţie cu eter sau cloroform, fie prin distilare cu vapori de apă. Uneori, separarea se face prin trecerea alcaloidului într-o sare greu solubilă.
Cei mai mulţi alcaloizi sunt substanţe cristaline, greu solubile în apă. Cu acizii formează săruri solubile din care pot fi puşi din nou în libertate de către alcalii. Unii dau reacţii de culoare, dar nu întotdeauna caracteristice. Titanul, acidul fosfo-wolframic, acidul fosfo-molibdenic, soluţia de iod – iodură de potasiu etc. precipită alcaloizii din soluţiile lor.
Aceasta descriere este doar o parte din referat.Pentru a vizualiza tot referatul va rugam sa-l descarcati de mai jos.
|
|
